In urma discutiilor de ieri dupa prezentarea de la Social Media Summit Bucuresti (multumim pentru feedback :D) referitoare la numarul de like-uri, share-uri si comentarii afisate in dreptul articolelor prezentate, am ramas datori cu urmatoarele precizari:

1) Noi utilizam API-ul Facebook pentru a verifica viralizarea unui articol, API care returneaza separat numarul comentariilor, numarul like-urilor si numarul share-urilor. Cele mai multe butoane de Share sau Like utilizate pe bloguri sau site-uri afiseaza suma cumulata a urmatoarelor elemente: share, like, comments.

De exemplu, articolul

http://www.briansolis.com/2011/11/your-customers-will-share-their-experiences-and-they-will-influence-others/

scris de Brian Solis afiseaza ca ar avea 78 de Shares.

Verificand acest lucru prin intermediul API-ului pus la dispozitie de Facebook,

http://api.facebook.com/restserver.php?method=links.getStats&urls=http://www.briansolis.com/2011/11/your-customers-will-share-their-experiences-and-they-will-influence-others/
articolul afiseaza:

– share: 38

– like: 37

– comment: 3

total: 78

2) In cazul Twitter, diferentele pot fi explicate prin faptul ca noi nu luam in considerare duplicarile (acelasi link de la acelasi om, de 2 sau mai multe ori).

De asemenea, au fost eliminati robotii/agregatoarele care publica doar linkuri sau continut preluat si nu au continut propriu.
Exista si anumite probleme tehnice cu butonul oficial de Tweet, probleme documentate pe numeroase forumuri, iar noi nu putem sa preluam datele pentru fiecare articol in parte direct din API-ul Twitter, datorita lipsei unei asemenea functii iar o parte dintre utilizatorii de Twitter neadaugandu-si locatia sau nu converseaza in limba romana si doar preiau din cand in cand cate un articol, nu pot fi detectati.

De exeplu, in cazul acestui articol

http://stirileprotv.ro/stiri/international/cum-arata-japonia-la-un-an-de-la-tsunami-fotografiile-care-fac-lumea-sa-se-inchine-in-fata-niponilor.html
butonul afiseaza 6 tweet-uri.

Daca utilizam search-ul Twitter,

https://twitter.com/#!/search?q=http%3A%2F%2Fstirileprotv.ro%2Fstiri%2Finternational%2Fcum-arata-japonia-la-un-an-de-la-tsunami-fotografiile-care-fac-lumea-sa-se-inchine-in-fata-niponilor.html

sunt returnate 6 aparitii, dintre care doar 3 pot fi afisate de catre noi.

Fresh de stiri, IankrllexMusic, Double Trouble datorita continutului similar robotilor / agregatoarelor nu sunt afisati.

Raportul pe baza caruia a fost realizata prezentarea sustinuta de catre Catalin Tenita, Managing Partner Treeworks, in cadrul Social Media Summit Bucuresti poate fi descarcat utilizand acest link.

Update: In urma unei erori, capatul de tabel aferent site-ului Prosport a fost inversat cu cel al site-ului Sport.ro. Raportul actualizat poate fi accesat prin link-ul de mai sus.

Prezentarea lui Catalin Tenita poate fi descarcata accesand acest link  Zelist_SMSBucuresti.

Astazi am fost prezenti la Digital Marketing Forum, unde am vorbit, printre altele, si despre modul in care sunt alesi bloggerii in cadrul campaniilor social media.

Cateva dintre aspectele punctate:

Bloggerii sunt alesi cu inima (in functie de modul in care percepem colaborarea cu ei) si validati cu mintea (dupa cifre).

Sunt 200.000 de postari, 230.000 comentarii pe bloguri si 13.000 bloguri active din 65.000 inregistrate in .ro.

Sunt 1.35 milioane de postari pe Twitter si 15.000  de conturi active din 55.000 inregistrate in .ro.

Campaniile cu bloggeri sunt memorabile prin ce au lasat in urma, de cele mai multe ori in offline.

Bloggerii de succes sunt doers, not story-tellers.

Pentru a avea rezultate, o campanie trebuie sa includa bloggeri care sa faca ceva mai mult decat sa scrie, trebuie sa fie autentici si sa lase ceva in urma lor.

Bloggerii sunt alesi in functie de afinitate si engagement.

Engagement inseamna:

• cat de comentat este un blog
• preluarea unui articol pe Twitter si Facebook
• cat de multi oameni discuta ca un blogger si cu cati oameni discuta acesta
• cate trackback-uri genereaza un articol
• cat de preluat este un blogger in presa

Astazi am lansat analiza sectorului financiar-bancar in social media din Romania, o analiza in care sunt prezentate informatii cantitative despre vizibilitatea principalelor institutii din Romania, a societatilor de investitii financiare, a celor mai importante companii de asigurari si a principalilor bancheri, precum si raportarea acestora la concurenta in functie de numarul aparitiilor si numarul de vizualizari estimate generate de acestea.

PR Romania si GfK au realizat un studiu despre activitatea de lobby din Romania, care studiaza problemele asociate cu aceasta (conotatiile negative, nevoia de reglementare si altele) si care pune in valoare atat parerile lobbyistilor, ale decidentilor, cat si ale opiniei publice. Studiul are la baza raspunsurile primite de la 865 de respondenti, reprezentativi pentru cele trei dimensiuni explorate.

In continuare va prezentam mai jos cateva dintre rezultatele acestei cercetari.

Conform asteptarilor, cunostiintele romanilor despre activitatea de lobby sunt cel putin deficitare, 67.5% dintre respondentii opiniei publice nu au putut sa asocieze cu nimic termenul de “lobby”, in timp ce doar 6% l-au asociat, in mod corect, cu incercarea de a influenta legal decizia unei autoritati.

Desi opinia generala din spatiul public este ca exista doar cateva companii care fac lobby in România, studiul arata ca sunt implicate mult mai multe categorii de actori. ONG-urile ocupa primul loc cu 38%, urmate de multinationale cu 29%, in timp ce companiile specializate detin numai 4%.

Trebuie reglementata activitatea de lobby?

Presupusa suspiciune a publicului fata de reglementarea activitatii nu reiese din cercetare. 82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri şi 100% dintre politicieni au declarat ca activitatea de lobby trebuie reglementata prin lege. Opinia majoritara a populatiei este de asemenea una favorabila reglementarii acestei activităţi (93%).

De asemenea, nici teama de conotatiile negative pe care le-a dobandit aceasta activitate nu pare a fi una fondata. Conform studiului, numai 1.2% dintre respondentii din opinia publica asociind lobby-ul cu traficul de influenta, in timp ce 95% dintre acesti respondenti considera ca activitatea este una benefica pentru societate, iar 88.3% considera ca este o activitate legala.

Lobby-ul ramane un subiect tabu insa pentru mulţi politicieni din teama (nejustificata – conform studiului) ca electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discutii cu reprezentanti ai diferitelor ONG-uri, asociatii profesionale sau companii. De asemenea, in viziunea politicienilor transparenta intereselor surclaseaza expertiza in domeniu sau buna pregatire a lobbyistilor.

Cat de eficient e lobby-ul in Romania?

43% dintre companii si 39% dintre ONG-uri nu au reusit niciodata sa faca schimbari legislative si doar 11% dintre companii si 10% dintre ONG-uri au reusit sa faca schimbari legislative in peste jumatate din cazuri. Este de mentionat si faptul ca, dintre acestea, exista un procent de 7% din randul ONG-urilor si 3% din randul companiilor care au declarat ca au reusit intotdeauna in acest demers.

Cercetarea a fost initiata si implementata de Forum for International Communications prin portalul de resurse PR Romania, in perioada februarie-decembrie 2011, cu sprijinul GfK Romania. Autorii metodologiei de cercetare si ai raportului sunt Liviu Mihaileanu, Dana Oancea  şi Aurelian Horja.

Pentru mai multe informatii puteti consulta raportul complet aici.